...and so i face the final curtain...

Sunt doi oameni cu un lucru in comun in lumea asta. Amandoi au un 4x4 de la Nissan. Unul locuieste la munte, intr-o cabana faina dar greu accesibila iar celalalt pe Primaverii. Cel de pe Primaverii e teribil de multumit, masina lui se comporta tzais pe drumurile prost asfaltate de Bucuresti. Celalalt isi blesteama in fiecare zi cadranele de pe bord cand ramane cu masina in drumul forestier, drum cursiv ca Iliescu in engleza. Masina-i buna, nu incape vorba. Dar, nepregatita pentru drumuri de munte, cedeaza repejor, cu siguranta.
Prin urmare, e vorba de context. Mereu e vorba de context. La fel e vorba de context cand iti vezi cel mai bun prieten pe care-l stii de gentleman, sa se comporte ca o bruta. In aceeasi masura e vorba de context cand auzi o cucoana classy injurand in traficul infernal. Tot de context tine si faptul ca m-am foit pe scaun fara sa ma ridic la premieri.
Contextual vorbind, am dat-o nasol. Motivele conteaza mai putin, scuzele si mai putin. Conteaza sa ridic capul, sa vad unde am gresit si sa imi aleg un "context favorabil" data viitoare. Cu toate astea, o sa va scutur putin, domnilor jurati:)

Fara ranchiuna, fara suparari, as vrea sa va cer raspuns la o intrebare simpla, dupa ce va explic, pe numere, de ce am ales strategia asta.

Prietenie. Probabil tineti minte ca am mizat pe prietenie ca valoare principala, nu unica. Din trei motive, "mari si latte". Rezumam:

1. Prietenia detine in contextul social cele mai multe trairi emotionale iar atasamentul fata de un brand este cu mult mai valoros cand aduce in tema un astfel de concept.
2. Al doilea argument, deductibil, de altfel, este faptul ca prietenia se bazeaza pe comunicare iar marea majoritate a studentilor si elevilor sunt intretinuti de parinti (o foarte mica parte ajung sa joace la bursa, din gresealaJ) prin urmare, bugetul lor (precum a fost specificat si in brief) nu este permisiv. Asadar, de la 20 de centi la 1 cent pe minut e o reducere substantiala pentru ei. Mergand mai departe, o persoana din targetul Youth al Vodafone nu va putea trece pe alta retea decat insotita de prietenii apropiati cu care comunica des. Simplificand, e necesar sa atasezi in portofoliul prieteniei dintre clienti particula Vodafone.
3. Valoarea de brand “Traieste fiecare clipa” tine de latura noastra sociala. Nu am avut multa experienta cu clienti dar un lucru stiam sigur: prietenii te fac sa te simti bine. Cand faceam boroboate si toata lumea era pornita pe noi, prietenii ne ofereau un umar, indulcind amarul banilor de buzunar taiati si orelor de pedepse. Inversand, atunci cand cautam apreciere si recunoastere pentru chestia grozava pe care tocmai am facut-o, mergem la prieteni. Chiar si atunci cand nu ai facut nimic bun sau rau dar VREI sa faci ceva... cu prietenii limita e dincolo de nori.

Ei bine, exista motive ulterioare pentru care am mers pe partea asta in planning… Mai la suprafata, mai usor de dedus… dar, aparent, pentru astia de nu’s in advertising..:

1. Vodafone a exclus din executie orice forma de spot video, jingle radio sau alte asemenea ATL-uri clasice. A fost, la inceput, dezavantajul nostru. Dar s-a schimbat in avantaj (pentru noi, cel putin), cand am descoperit ca putem face ceva iesit din comun. Ei bine, clientul nu a exclus posibilitatea executiei clasice pentru ca nu ne-am fi priceput. Vodafone a ales sa facem neconventional pentru ca au deja un brand bine conturat, o valoare de brand puternica si putere enorma de piata. Ei au vrut doar sa le continuam idea spoturilor. Sunt sigur ca stii cat de dificil e cand cineva vine cu partea creativa la care trebuie sa adaugi pe nepusa masa, in acelasi context, lucuri care sa aiba noima si inteles cu ce a fost facut inainte. Daca nu stii, iti zic eu… e dificil.
2. Cand am intrebat ce nu a placut din campanie, un membru din juriu mi-a atras atentia ca ne confundam conceptul de planning cu Cosmote. Inseamna ca e o confuzie mare in advertising. Oamini buni, mi-e rusine sa va spun asta... dar prietenia e o valoare de brand sine qua non mai ales pentru ditamai corporatia de comunicare. Confuzia asta pleaca, daca e dupa cum spuneti voi, de la Cosmote, ajunge la Bergenbier, opreste in statie la Joe, isi croieste drum printre Sprite si Coca-Cola, Unirea si Cava d’Oro si isi continua periplul prin noaptea strategiilor. Pai bine, dragilor... dintr-o idee de strategie voi ati tras concluzia ca mergem pe conceptul Cosmote? Unde s-a mai vazut la Cosmote tonomat de prieteni? Sau Ringul ala fain pe care nu l-ati inteles mult prea bine (aici imi asum responsabilitatea pentru prezentare)?

Alea's intrebari retorice.. Dar va provoc prieteneste sa va puneti la incercare imaginatia, sa vedeti executiile pe strada si sa-mi spuneti, acum ca ati aflat ce n-am spus la prezentare si ca, sper eu, mai aveti synopsisul:

Ati fi facut o campanie mai tare, avand in vedere constrangerile?

A... si sa nu uit... era vorba de o campanie de neconventional de 12 luni. Yup, un an intreg.

I dare you to answer:)

In sfarsit... va provoc sa gasiti alte branduri ale caror valori includ si prietenia. Bineinteles, printre altele...

later edit: M-am linistit. Ce cautam sa vad, de fapt, e interesul pentru jurizare. Argumentele pentru care campania noastra nu era considerata buna nu ma multumeau nicidecum. Dar vorbind in continuare cu {cenzurat cu voia lui} am descoperit ca interes a fost. Am mai descoperit si unde gresisem. De fapt a fost mai mult o confirmare la ceea ce stiam... vedeam unde o dadusem aiurea dar nu stiam daca sunt in consens cu juriul. In fine, toate bune si frumoase acum, o sa scriu ce am invatat si ce va recomand calduros pentru la anul, mai tarziu pe blogul echipei. Mai tarziu in sensul de zile... acu' nu-mi permite scoala mai mult.

Buna seara, idee, te-astept ca si cand...

Detest sa am obiceiuri si nu suport lucrurile care sa ma defineasca pe o perioada lunga de timp.

Dar de nevoie am incercat sa fac o lista cu momentele mele creative si similaritatile lor. Nimicuri. Singurul lucru care se repeta parea a fi noaptea. Si cum mie imi plac noaptea si copacii, ploaia si drumul nicaieri, ieri noapte am uitat sa semnalizez dreapta la Han si am mers tot inainte. Prin ceata, printre copaci, in ploaie. Am iubit bucuria cu care gustam din peisajul de pe parbriz, atat cat mi-a permis o iesire fortata pe motiv de deadline...
Si am realizat ca anatomia pe care o invatam in scoli e un mare cacat fiindca m-am simtit in interior putin tras de par. Prin urmare, promit solemn sa nu ma mai violez in halul asta si sa imi pastrez atat de tainica bucurie a ploii si a noptii si a copacilor si a muzicii din ele doar pentru mine. Nu pentru viitorul meu portofel, nu pentru colegele mele foarte, foarte dragi (mi-s tare tare dragi, repet) ci pentru mine. Si daca nu reusesc sa imi revin... si nu vom putea veni nici unul cu idei de campanie puternica si daca o sa luam nota cea mai mica la final, in inima mea voi fi impacat si voi sti ca oricand (va vrea, desigur) poate sa iasa o idee care sa va nenoroceasca tabela de jurizare si sa va mature pe toti de pe jos. Si mi-am dat seama ca astfel de idei se tin cu mare grija de sine si cu minima violare interioara. Deci iarta-ma Bogdan, promit sa nu se mai repete!


-Ideile din campania pentru Politia Romana, mi-au iesit din copilul din mine, deci nu-i rost sa fortez mai departe daca nu vine de la sine.

Asadar, imi pare rau OC... dar anul asta, daca nu da Bunul si ne vine o idee geniala, v-am frecat scaunele degeaba.
Id Est, experienta avem, sanatosi sa fim sa pot sa va oripilez.

Nu, sincer... nu va asteptati la nimic grozav. Eu unul o sa fiu cat se poate de banal daca nu ne vine ideea cu care sa va maturam. Asta se subintelege.
Dar era nevoie de confirmare.